Beginning of the rest of your life (2)

Dă drumul la melodie. Respiră. Mai respiră o dată. Acum închide ochii, îndreaptă-ți spatele, lasă-ți mâinile să ți se odihnească pe genunchi și oftează. Acum ține-ți respirația. Nu cu aer în plămâni, pentru că te vei concentra pe extragerea fiecărei molecule de oxigen înainte de a respira din nou. Ține-ți respirația cu plămânii goi.

Simte senzația aia de vacuum care pulsează instinctiv pentru a inspira. Simte cum înghiți în gol. Simte cum puțin aer alunecă involuntar prin nasul tău și ia-o de la capăt, fiind mai atent de data asta.

Golește-ți pieptul și ține-ti respirația. Simte-ți din nou plămânii cum se agită din ce în ce mai tare, cum parcă se strâng pentru a forța aerul să pătrundă. Simte cum ți se încalzesc mușchii abdomenului și încep să se încordeze fără voia ta. Simte cum tot corpul protestează la decizia ta de a nu mai respira. Simte acel început de durere și închipuie-ți cât de sfâșietoare ar deveni dacă nu ai mai putea sa respiri din nou. Depășește-ți pragul de confort și nu inspira decât în ultima clipă posibilă.

Iar atunci... ia cea mai mare gură de aer din viața ta și savureaz-o. Lasă-ți plămânii să se umple cu cât de mult aer pot, și ține-ți din nou răsuflarea. Simte cum îți șuieră gura și gâtul. Simte excitarea fiecărui milimetru de piept pe măsură de este atins de aerul proaspăt și rece. Simte cum circulă prin plămâni. Simte-ți bătăile inimii. Dacă ești suficient de atent, vei simți cum se schimbă calitatea sângelui odată cu infuzia de oxigen.

Acum expiră lent și continuă pentru câteva clipe să respiri conștient de nevoia de aer a corpului tău, de întreg mecanismul care îți permite să duci viața pe care ai ales să o duci. Imaginează-ți cum fiecare inspirație te hrănește cu ce alegi tu, ceva bun, ceva rău, orice, totul sau nimic.

Ce faci cu aerul din jurul tău?
Ce faci pentru aerul din jurul tău?
Ce dai afară?

Cât de des îți propui să respiri conștient?